PAROHIA CUVIOASA PARASCHEVA

Biserica având hramul Cuvioasa Parascheva se află aşezată la începutul străzii Păcurari lângă Biblioteca Centrală Universitară, Iaşi.

Dintr-o însemnare pe catapeteasmă în Sf. Altar, se spune că biserica actuală a fost construită între anii 1853-1858, cu stăruinţa preotului Constantin Pavelescu cu ajutorul familiilor Alexandru Hulubei şi Tăutu, precum şi al poporanilor, pe locul unei biserici din lemn ridicată pe la 1730.În dreapta Sfântului Altar, în exterior, se poate vedea o cruce din piatră pe un postament, care indică locul Sfintei Mese al bisericii anterioare, cu inscripţia 1730. Însă cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate în vederea proiectului de expertiză şi consolidare, au fost descoperite oseminte umane, monede, precum şi ruinele altei biserici mai vechi care i-au făcut pe specialişti să avanseze ipoteza potrivit căreia cea dintâi biserică în acest loc datează din prima jumătate a sec. al XVII-lea .

N. Stoicescu în lucrarea sa „ Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova” consemnează despre această biserică următoarele: „ O biserică mică de lemn, cu hramul Sfinţii Voievozi, exista din vremuri necunoscute alăturea cu locul unde pe la jumătatea veacului trecut 1852-1858 s-a ridicat Biserica Cuvioasa Parascheva, zisă Prepa Doamna sau Prepa Domna( în slavonă Prepa Doamna sau Prepa Domna înseamnă Preacuvioasă) de către Costachi Conachi, boier mare care-şi avea casele în apropierea acestei biserici pe locul căreia s-a zidit astăzi Şcoala Normală de Fete” .Un Al. Hulubei şi un Tăutu, poporani ai acestei biserici i-au făcut catapeteasma şi strănile”. Acelaşi autor, N. Stoicescu, mai menţiona că la această biserică se închina odinioară bresla calicilor, o parte din ea, cealaltă mergând la Biserica „Banu”, şi că această biserică era filia bisericii Sf. Nicolae cel Sărac( astăzi nu mai există), atunci situată în str. V. Conta colţ cu str. Lăpuşneanu. Mai subliniem şi faptul că această biserică mai ales în Moldova, a fost cunoscută sub numele de Sf. Vinere cea Mare.

Arhitectura

Biserica este construită din cărămidă, pe temelie de piatră şi acoperită cu tablă, în formă de navă dreptunghiulară, cu altarul arcuit, turnul clopotniţei fiind aşezat deasupra pridvorului având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite cu jaluzele fixate( din 2006 acestea au fost înlocuite cu termopan).În exterior, pereţii bisericii sunt ornamentaţi cu o cornişă sub streaşină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri având uşă de intrare şi la Sf. Altar.În interior pereţii sunt simpli fără ornamentaţii deosebite.Pronaosul este depăşit de naos printr-o arcadă la boltă. Atât deasupra pronaosului cât şi a naosului se află câte o boltă semisferică. Altarul este despărţit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei.În Sf. Altar, într-o nişă Proscomidiarul.

Pictura

Pictura a fost executată, după cum glăsuieşte şi inscripţia din pridvor, în perioada 1957-1962 „S-a pictat din iniţiativa şi din stăruinţa preotului paroh Vespasian Vasiliu, cu contribuţia enoriaşilor, de către pictorii N. Stoica şi V. Robea între anii 1957-1962 cu foarte mari întreruperi. Pictura constă din scene biblice şi chipuri de sfinţi încadrate în ornamente decorative. Pictura icoanelor de pe catapeteasmă este executată odată cu construcţia bisericii, în anul 1858, în stil renascentist. Nu se cunoaşte numele pictorului. Cele două icoane ale hramului sunt ferecate. Icoana Sf. Cuvioasei Paraschiva este ferecată în argint, iar cea a Sf. Ierarh Nicolae este din metal aurit.

Catapeteasma a fost făcută o dată cu biserica în 1858.Cum am menţionat deja, în Sf. Altar, pe catepeteasmă există o inscripţie cu următorul conţinut: „ Această Sfântă Catapeteasmă şi alte lucruri sfinte, precum şi Sf. Prestol, masa de Proscomidie,Amvonul, strana arhierescă, şi alte lucruri mai mici s-au făcut de noi cu toată cheltuiala dumisale Al. Von Hulubei, în anul 1858 iulie 3. Onoraţilor preoţi care după vremi se vor învrednici a sluji în acest sânt lăcaş, vor lua osteneala a pomeni numele lui Alexandru şi tot neamul Hulubesc şi Tăutulesc pe care Dumnezeu îi cunoaşte. Costul mai-sus arătatelor lucrări alcătuiesc suma de 16.732 lei.

Obiecte de valoare artistică: două Evanghelii editate în 1821 la Mănăstirea Neamţ, ferecate în argint cu deosebită execuţie artistică şi o cruce cu picior, care se află pe Sf. Masă, sculptată în lemn de chiparos şi ferecată în argint atât sculptura cât şi ferecătura având o deosebită valoare artistică; două chivote din argint cu bogate ornamentaţii florale, pe pedestal, în medalion, cei patru evanghelişti.

Reparaţii

În 1932 biserica a fost renovată, prilej cu care a fost mărit şi Sf. Altar. În timpul celui de al doilea război mondial din cauza unei bombe căzute pe treptele bisericii( în noaptea de 5-6 iunie) biserica a suferit grave deteriorări, necesitând efectuarea unei ample lucrări ce s-a executat în vara anului 1945. Lucrări de reparaţie au mai fost întreprinse şi în anul 1955, iar apoi în perioada 1957 - 1962, când a fost executată şi pictura. După cutremurul din 1977, a fost consolidată cupola bisericii în 1993, turla, iar în 1998 s-a lucrat la tencuirea bisericii după care s-a restaurat pictura.